O experienta in plus nu strica niciodata.

 
 
 
Profile image of Hakili Don
 
 
Supa Egusi este o tocană de fructe de mare foarte gustoasa, servita peste tot Africa de Vest, dar în primul rând în Nigeria, cu multe variații locale în funcție de disponibilitatea la produsele alimentare regasite in reteta. Egusi este un pepene din Africa. Semințele de pepene egusi se macină și se folosesc ca agent de ingrosare pentru supa Egusi.

Puteți încerca să gasiti semințe egusi ( numit agusi, agushi sau egushi) într-un magazin alimentar internațional. Dacă nu puteți găsi semințe egusi, încercati înlocuirea lor cu semințele de dovleac sau pepitas.


Aveti nevoie de urmatoarele:
3/4 ceasca seminte de egusi sau dovleac, pasta
1 kg de carne de vita, tocata
1/2 ceasca de ulei de arahide
2 rosii mari, tocate
1 ceapa mica, tocata
1 ardei iute rosu, taiat
cateva boabe de piper
500 g de sos de roșii
3 linguri de pasta de tomate
1 1/2 ceasca de apa
900 g creveti proaspeti, decojiti și taiati
450 g de spanac proaspat, spălat și taiat (opțional)
sare

Puneti semințele egusi sau de dovleac într-un blender si faceti-le pasta - aproximativ 30 la 40 de secunde. Se pun in castron. Se clătește carnea de vită și se condimentează cu sare. Într-o oală mare, se pune uleiul la foc mediu-mare de căldură până la cald. Prajiti carnea de vită în uleiul fierbinte până când se rumeneste. Puneti rosiile tocate, ceapa, aredeiul iute, piperul într-un blender si amestecati pana se omogenizeaza. Adăugați amestecul de rosii peste carnea prajita. Reduceti focul la mediu-scăzut, puneti un capac și fierbeti timp de 40-60 min., până când carnea devine frageda. Adaugati sosul de rosii, pasta de rosii, apa și de creveții și fierbeti 10 min. Adăugați frunzele tocate de spanac si pasta de egusi sau dovleac si fierbeti iar 10 min. Serviti cu yam pisat sau fufu.
 
 
“The only thing we have learned from experience is that we learn nothing from experience.”
Chinua Achebe
 
 

Chinua Achebe (născut ȋn 1930, ȋn Nigeria) este cel mai tradus scriitor african al tuturor timpurilor si este „tatăl literaturii africane moderne“ - Nadine Gordimer (scriitoare sud-africană,laureată Nobel pentru literatură în 1991).
 

"Chinua Achebe" - Dennis Detoye

În 1958 a publicat unul dintre cel mai important roman din literatura africană "Things fall apart". Titlul acestuia a fost inspirat dintr-un vers al poemului "The Second Coming" (A doua venire) a lui William Butler Yeats:

Totul se dezbina; centrul nu mai poate tine;
Anarhia pura se abate peste lume,
Marea însângerata a fost eliberata, si peste tot
Ceremonia inocentei este înecata.
 
 
"Îmi era clar că aceste cărţi erau foarte nepotrivite, din cauză că autorii lor nu vorbeau limba personajelor lor. Şi când spun limba, nu mă refer la sensul limitat al cuvintelor ci la sensul mai larg, care include întreaga filozofie a vieţii, viziunea asupra lumii. Odată ce am început să simt acest lucru, am simţit nevoia, aş spune aproape obligaţia, de a scrie povestea poporului meu"

 
"Timeline" - Loyiso Mkize
 
Vândut în peste 12 milioane de exemplare, a fost inclus de diverse colegii, instituții si reviste de prestigiu din lista celor mai importante 100 de titluri ale literaturii de limbă engleză, din 1923 până în prezent. A apărut recent în limba română, cu titlul „O lume se destramă”, la Editura Univers.
„În O lume se destramă si celelalte romane ale sale despre Nigeria, Chinua Achebe a inaugurat romanul african modern” - Elaine Showalter, membru al juriului care i-a decernat lui Achebe premiul „Man Booker International Prize for Fiction”.
 
Things Fall Apart by Chinua Achebe
Studiat pe toate continentele, romanul a fost dramatizat la radio, în Nigeria, apoi a constituit suportul unui serial de televiziune.


THINGS FALL APART
Director: David Orere
Release Date: 1971
Writer: Chinua Achebe
Main Cast: Pete Edochie, Fabian Adibe, Funsho Adeolu, Nkem Owoh, Marius Ugada, David Ihesie, Justis Isiri, Sam Loco Efe, Manly Rollings, Marius Ugada, Nduka Eva.

 





 

 
Meritul aparte a lui Achebe este acela de a fi înţeles că şi modernitatea poate să închidă sub forma registrelor diferite, un continuum fantastic. În bună măsură, aşa cum era de aşteptat, paginile romanului întreţes o fascinantă poveste. Nu e povestea unui singur om ci în chip alegoric ea se referă la întreaga Africă. – Marius Manta
 
George Hallett, South African exile posing for a book cover commissioned by Heinemann for the African Writers Series (detail), early 1970s.
 
Nici titlul volumului nu întâlneşte întru totul așteptările cititorului, în sensul că nu dă mărturie pentru faptele care conduc la întâlnirea a două civilizaţii, decât undeva înspre finalul său. În rest, ne bucurăm de o poveste cu iz de realitate, în centrul căreia se așează Okonkwo, unul dintre cei mai puternici capi ai unui clan – Igbo.
Igbo (întâlniți si cu numele Ebo sau Ibo): grup etnic din Africa de Vest (majoritatea în Nigeria, mulți si în Camerun), numărând milioane de oameni; vorbesc limba igbo, în al cărei vocabular sunt multe cuvinte împrumutate/calchiate din engleză. Engleză este limbă oficială în Nigeria, colonie britanică până în 1960; de menționat că în tară sunt, oficial, catalogate 521 de limbi (510 limbi vii). Religia tradițională – Odinani; sunt si mulți creștini Igbo. După Adiele Eberechukwu Afigbo, oamenii Igbo ar fi avut un teritoriu/ stat al lor, mult timp, numit de acesta “Igboland” (Afigbo, Adiele, Ropes of Sand. Studies in Igbo History and Culture, Longman, London, 1972).
 
 
Picture of Colonial Igboland
Chinua Achebe „vorbește” – dozând ironia cu dramatismul, faptele si gândurile, fără prea multe dialoguri – despre o lume (departe de a fi ideală, dar ghidată după legi pe care oamenii locului se străduiau să le facă drepte, democratice, în acord cu principiile lor) care părea că dăinuia din totdeauna si va dăinui mereu, ghidându-se după tradițiile ei.
 
Sarah ShiunduAfrican Heritage
O lume care se prăbușește sub privirile celor care o credeau imuabilă. Odată cu venirea omului alb, zei, vrăjitori, tradiții, ritualuri si cutume fiind strivite de presiunea ordinii coloniale, reprezentată de misionari, judecători, „kotma/ kotuma” care nu pot vedea în frumusețea lumii, pe care vor să o schimbe, decât sălbăticie si primitivism, păgânism si incultură.
 
Care nici măcar nu încearcă să înțeleagă ce si cum este „uri” – parte a ceremoniei de logodnă, când mirele plătește părinților miresei prețul convenit pentru a o lua în căsătorie pe fata lor,
 
„isa-ifi” – un ritual ținut cu ocazia căsătoriei, când mireasa își declară fidelitatea fată de soț,
 
sau „ikenga” – statuetă din lemn, simbol al puterii mâinii drepte a bărbatului în a cărei proprietate este si atâtea altele.
 
Boy standing beside two life-sized wooden Igbo figures. Figures represent a man and a woman.
  
Dar o lume pe care scriitorul, creștin – tatăl lui fiind printre primii convertiți din Ogidi –, o „colorează” cu poveşti din popor, proverbe, zicători, tradiții, toate întrețesute parcă în maniera oralității celor despre care scrie. – Marius Chelaru
 
Am I strong enough...- Loyiso Mkize
 
Aproape fiecare pasaj poate fi supus unor analize interdisciplinare, iar mitologicul, structurile arhetipale, structurează textul într-o manieră de o fascinaţie aparte. Până şi cele mai banale gesturi, atitudini, ceremonii, ritualuri au rădăcini străvechi care rezistă până la venirea omului alb, ce se dovedeşte incapabil a înţelege rosturile locului.
 
Intombi - Loyiso Mkize
 
 
Ornamente cu mărgele folosite deobicei pentru a decora corpul unei persoane, acestea fac parte integrantă din cultura est-africană. Diferitele modele si culori reprezintă vârsta, starea civilă, ocupația și multe alte caracteristici definitorii ale unui individ. Aceste mărgele pot fi purtate şi ca bijuterii, pe haine și în păr.
 
Romanul de faţă, nu este o încercare de a susţine interesul pentru cultura africană, ci pur şi simplu te acaparează printr-o legătură ce se stabileşte la nivelul celor mai fine resorturi, între mentalităţi aparent total contrare. Multe din ipostazele în care sunt surprinse personajele (a se vedea măcar episodul când una dintre soţiile lui Okonkwo este gata să înfrunte unul dintre cei mai importanţi zei, fiind susţinută de grija pentru copilul său), sunt cu uşurinţă receptate drept realităţi în spaţiul fictiv al cărţii, datorită priceperii autorului de a nu complica textul inutil. - Marius Manta
 
Earthchild - Loyiso Mkize
 
Pentru Chinua Achebe Alteritatea înseamnă în principal Alteritate culturală. El susţine că misiunea ideologică a literaturii africane este aceea de a recupera valoarea şi demnitatea unui trecut insultat de reprezentările europene şi de a demonta așa-zisele adevăruri absolute promovate de gândirea vestică.
 
Ngomso yenye imini - Loyiso Mkize
În cazul culturilor care au fost victime ale colonizării, acum postcoloniale, o proză care recuperează resursele autonome ale Africii şi reconstituie subiecţii colonizaţi, fragmentaţi, contribuie în mod activ la aspiraţia colectivă de redobândire a identităţii.
 
Life and all that jazz (painting of an old man in his prime proud of the life he has lived )-  Loyiso Mkize
 
Operele lui Achebe subminează reprezentările coloniale ale culturilor africane. El dorește să reinventeze identitatea naţională sub forma unei întoarceri benevole la ceea ce se poate utiliza din trecutul colonial. El postulează o respingere conștientă a identităţii impuse de europeni.
În cazul său Alteritatea si Similitudinea sunt entităţi care se exclud reciproc. Cu toate că recunoaște faptul că popoarele africane au beneficiat într-o anumită măsură de cunostiinţele aduse cu ei de către europeni si de ideologia europeană a progresului,
 
A Look to the Future - Tingatinga
el subliniază faptul că popoarele africane colonizate au fost forţate să renunţe la propria lor identitate pentru a se integra într-un proiect imperial în cadrul căruia au continuat să aibă un statut marginal.
Achebe consideră că recuperarea unei identităţi tradiţionale este pasul crucial către respectul de sine si câștigarea autorităţii. De asemenea prin evidenţierea a ceea ce este distinct african se creează posibilitatea unui răspuns critic si independent faţă de dominaţia europeană.
 
 

În opinia sa identitatea africană autentică trebuie să încorporeze atât moștenirea europeană colonială cât si tradiţiile şi cultura africană precolonială. Din acest punct de vedere el poate fi considerat un precursor al teoriilor contemporane privind identitatea. Prin modalitatea sa de reinterpretare a Africii postcoloniale Achebe este unul dintre primii care scriu în favoarea recunoașterii conceptului de identitate ca fiind un conglomerat de influenţe multiple. Această imagine a identităţii ca un tot unitar al sinelui şi al celuilalt prefigurează teoriile postmoderne în care identitatea este percepută ca ambivalentă si hibridă.


Photo by Man Ray, 1926

 
Un roman interesant, o perspectivă a celor care au suportat, fără voia lor (mai bine zis cu toată împotrivirea), colonialismul. 
Chinua Achebe, subliniind că africanii nu au auzit despre cultură prima dată de la europeni şi că multe popoare africane si-au pierdut în timpul guvernării coloniale demnitatea si respectul de sine, scria: „Misiunea scriitorului este să-i ajute să se regăsească arătându-le în termeni umani ce s-a întâmplat cu ei, ce au pierdut”. – Marius Chelaru


My dearest Life - Loyiso Mkize
  
„In Things Fall Apart and his other fiction set in Nigeria, Chinua Achebe inaugurated the modern African novel”. He also illuminated the path for writers around the world seeking new words and forms for new realities and societies. We honor his literary example and achievements.” (Art. din 13 iunie 2007, în The New York Times).
 
 
Sa aveti pofta de cultura!

Comentarii