Amu cică era într-un sat un ţăran. Si ţăranul acela
a iesit odată în ţarină să samene niste păpusoi. Si cum semăna el, tocmai
atunci s-a nimerit să treacă pe-acolo Hristos si cu Sfântul Petrea. Hristos să
nu tace molcum si să-si caute de drum?
- Da ce semeni acolo, om bun? întrebă el.
- Ia, niste pule semăn, răspunse ţăranul cu obrăznicie.
- Pule ai zis că semeni, pule să dea Dumnezeu să se facă, zise Hristos,
blagoslovind semănătura din treacăt cu amândouă mâinile, si apoi se tot duse în
drumul său cu Sf. Petrea, care nu-si putea stăpâni mierarea de cuvintele ce
auzise că au esit din gura lui Hristos, pentru că niciodată nu mai vorbise
Mântuitorul asa de buruenos.
Ţăranul, după ce mântui de semănat se întoarse
acasă. Apoi, la vremea prăsitului a venit de a prăsit păpusoii după rânduială
si iar s-a întors acasă. Dar când vine la cules, ce să vadă? În loc de păpusoi,
de fiecare strujan erau câte trei-patru drăgălete de pule, care-de-care mai
îmbojorate, mai dârze si mai răsbelite!
- Ptiu! drace, iaca ce s-au ales de muncusoara mea de toată vara, zice ţăranul,
scărpinându-se în cap si trântind cusma de pământ cât ce putu. Asta n-am
pătit-o de când m-a făcut mama... 'tu-i matele aerului! - Ei, ei! Amu ce-i de
făcut? - 'Tu-i-as descântecul celui cu blagoslovenia, că pocit a mai fost la
gură.
Si cum sedea ţăranul uimit, numai iacă ce trecea pe-acolo un potâng de babă.
- Bună-vremea, om bun, zise ea.
- Să-mi bag genunchiul in vâjoiul cui stiu eu, mătusă, zise ţăranul îndrăcit de
năcaz...
- Dar ce, Doamne iartă-mă esti asa măshcărăgios, măi omule, zise baba
posomorâtă. Nu ti-i oarecum să vorbesti asa, de fată cu o bătrână ca mine?
- D-apoi cum să mai vorbesc si eu, mătusă, când vezi cum s-a făcut Dumnezeu râs
de muncusoara mea. Da’, la sărăciea în care mă găsesc, pule-mi trebuiesc mie?
Uite colo pe ogor, s-apoi mai zi si dumneata dacă ai ce...
Când se uită baba pe ogor, îsi pune mâinile în cap de ce vede... pule si iar
pule, belite si răsbelite , în toate părtile.
- Vai de mine si de mine, nepoate! Asta încă-i una.
- Ba dac-ar fi numai una, ce ti-ar fi, mătusă! Dar asa sunt sute si mii de mii,
în cur să le tii!.. 'Tu-i asa si pe dincolo că nu stiu ce să mai fac. Îmi vine
să mă spânzur, nu altceva.
- Ia las', nepoate, zise baba uitându-se cu jale la pule… De unde stii c-aista
nu-i un noroc de la Dumnezeu pentru dumneata?
- Norocul aista să nu-l mai dea Dumnezeu nici dusmanilor mei, mătusă, dar unde
s-a mai auzit o chiznovătie ca asta - să mănânci pule în loc de păpusoi! Ia
învată-mă si dumneata ce sa fac? căci pe mine nu mă mai ajunge capul…
Povestea povestilor (fragment)
"Știi ce mănânci?" campanie Greenpeace
Agency:
BBDO Moscow
Sa ai pofta de cultura!
Comentarii
Trimiteți un comentariu