Vrei sa mor in locul tau?



 
 
 
 


SAM Truman, om de afaceri cu firmă proprie  - CRISTI  IACOB

SALLY Truman, soția sa – GABRIELA  IACOB

JOHN Haddock, director de liceu – VITALIE  BICHIR

CHLOE Haddock, soția sa, sora mai mare a lui Sam  - ILINCA  GOIA  
 
 

  

 
 


 

CHLOE : Vă mai e foame ? Mai vrea cineva ceva ? Am covrigi, ouă, șuncă,

prăjitură cu brânză dulce, prăjitură cu cremă de ciocolată, am cafea columbiană

cu cofeină și fără, am suc proaspăt de portocale, batoane cu cereale, am brioșe

englezești, franțuzești, daneze, nemțești. Aloo ?

Toți m-au auzit când am întrebat : „Vă mai e foame ? Mai vrea cineva

ceva ?” Atunci de ce nu răspund ? Apatie ? Dezgust ? Era o întrebare simplă. Nam

întrebat „Care e sensul vieții ?” nici : „Sally, te culci cu bărbatul meu ?” și

nici „Până la ce oră e deschisă băcănia din port ?” Am întrebat doar : „Vă mai e

foame ? Mai vrea cineva ceva ?” Sunt momente ca ăsta ... dac-aș avea un

pistol... Trei mici pocnituri. Poc ! Poc ! Poc ! Și toți pe jos.


 

 
 
 


SAM : Și azi ce facem ? Care-i programul ?

CHLOE : Niciun program e programul. Înot, plimbări, lectură, volei, pictat,

grătar, somnic, ațipic, mâncăric-băuturic, leneveală ... nimic.

SAM : Nimic ? e prea mult surioară, sunt deja extenuat.

JOHN : Cât e ceasul Chloe ?

CHLOE : Ce-ți pasă ? Suntem la mare !

JOHN : Cât e ceasul Sally ?

CHLOE : Nu-i spune, Sally.

JOHN : Sally ?

SALLY : Nouă și-un pic.

JOHN : Mulțumesc. (îi întinde lui Chloe cana goală de cafea) Petală ?

CHLOE (o ia din mâna lui) : Oui mon amour. O cană de cafea vinee ! Sam ?

Sally ?

SALLY : Acum nu, mulțumesc.

CHLOE : E de la Nussbaum & Claverstock, o aromă foarte-foarte specială.
 
 
 
 
 
 

JOHN : Iubito, n-au cum să știe ei de Nussbaum & Claverstock.

CHLOE : Poftim ?! Oricine știe de ei, au fost în toate ziarele și revistele din

America. Sam ? Encore du cafe ?

SAM : O, îngerul meu ! Te-ai îndurat tu de mine. Credeam că n-ai să mă-ntrebi

niciodată. Bineînțeles că puteam să-mi iau și singur, numai că sunt genul de

bărbat căruia-i place să privească femeia cum se spetește în locul lui.

CHLOE : Ai auzit, dnă Truman ?

SAM : Sunt de modă veche. Dă-mă-n judecată. Doamne, dacă n-ai fi soră-mea,

aș sări pe tine. John, te-ai însurat cu o învingătoare. O învingătoare.
 
 

 
 
 

CHLOE : Cum ai zis că vrei burgerul Sally ?

SALLY : Potrivit.

SAM : La mine în sânge.

JOHN : Tot potrivit. Uite, uite ce pescăruș tembel ! Îmi atacă zmeul !

 
 
 
 
 
 
 
 

SAM : Să-mi spună și mie cineva de ce nu putem mânca pescăruși. Mâncăm

orice căcat. Sunt mari, sunt sățioși. Ce poate fi așa rău ? Poți să hrănești o Africă

întreagă cu pescăruși. Chiar și cu porumbei. Ce de carne au pe ei ăia de la oraș !

CHLOE : Atâta vreme cât nu deveniți vegetarieni...

SAM : Ea știe - dacă văd pe-aici un singur germen de fasole, m-am cărat.

CHLOE : Pammy Bernstein după ce-a devenit vegetariană și-a pierdut vocea. O să pierzi zmeul ăla.

SAM : Pammie Bernstein ? Nu cred c-o știm.
 
 
 
 
 
 

CHLOE : Sigur c-o știi. The Pajama Game. „Steam Heat”. „I got – ding! ding!

ssss-steam heat, I got – ding-ding ! ssss-steam heat, I got – ding ! ding ! sssssteam

heat, But I need your love to keep away the cold”

SAM : A, aia !? Era grozavă. Și-a pierdut vocea ?

CHLOE : De la fa în sus elle est finie ! Ea zice că n-are legătură cu regimul

vegetarian dar eu știu că are. Nu poate fi altceva.
 
 



Două cupluri heterosexuali petrec împreună un weekend de 4 Iulie într-o vilă de pe malul oceanului Atlantic, în renumita Insulă de Foc – așa zisul „Paradis homo”, excentric burlesc și exclusivist. Fiecare dintre cei patru își poartă adânca singurătate ca și nevoia comic-imperioasă de comunicare, mărturisire, uitare. Aflăm cum amândouă căsniciile sunt șubrezite, vedem cum fiecare viață survolează deriva, găsim împreună cu ei calea : spre ruptură sau spre vindecare ? Cine pe cine iubește mai mult ? Cine trăiește mai puțin sau mai puțin intens ? Cine sunt părinții și cine sunt copiii ? De unde ne vin traumele ? De unde ne găsim puterea, nebunia, umorul, autoironia ?
Cum facem să nu ne luăm prea în serios ?



Photo by Catalin Ovidiu Anastase
All rights reserved

 

Producator: Bigong Media Evolution

CHLOE : Maximum de profunzime pe care mi-o propun e Teatrul....

Sa aveti pofta de cultura!
 
 
 

 
 

Comentarii