Simboluri comestibile

 

Autoportret moale cu șuncă prăjită

"In locul picturii de suflet, de interior sau de sine, eu pictez numai aspectul, care acoperă sufletul, ca o mânușa. Sufletul meu e perfect. Acest înveliș al sufletului meu poate fi mâncat. De aceea furnicile apar împreună cu șuncă prăjită. Fiind cel mai generos dintre pictori, eu mă ofer continuu ca produs alimentar si, prin urmare, dau erei noastre cele mai delicioase delicatese".

 Salvador Dali

 

Construcţie moale cu fasole fiartă – premoniţie a Războiului Civil

 

Natura moarta eucharistica

 

 

Ouă prăjite pe farfurie fără farfurie

 

Pâine medie franceză cu două ouă pe farfurie, fără farfurie, călare, încercând să sodomize un miez de pâine portugheză

 

 

Pâinea-portcălimară

 “Ce poate fi mai uşor decât să tai cu precizie două găuri uniforme într-o pâine şi să încrustezi în ele două călimări? Ce poate fi mai degradant şi mai frumos decât să vezi pătându-se treptat de stropi de cernealăPelikan? În această pâine-portcălimară, un mic dreptunghi decupat în coajă serveşte de minune la fixarea tocurilor. Iar dacă vrei să ai totdeauna miezul de pâine foarte proaspăt pentru a şterge peniţele, nimic mai simplu decât să schimbi pâinea în fiecare dimineaţă.”

 

Pâine antropomorfă

 “ Pâinea aceasta avea să fie aristocratică, estetică, paranoică, sofisticată, iezuită, fenomenală şi paralizantă. Coaja de pâine în picioare pe masa mea rezuma experienţa spirituală a acestei perioade din viaţa mea. Aceasta este originalitatea mea.”

 

Pâine catalană

“Pâine, pâine, nimic decât pâine”.  

Persistenţa memoriei

 “Voiam sa mergem la cinema cu câțiva prieteni, însă in ultimul moment am hotărât că rămân acasă. Gala a ieșit, iar eu mă gândeam să mă bag ȋn pat. După cina mâncasem camembert şi imediat ce au plecat musafirii eu am mai rămas la masa, gândindu-mă la problema filosofica acelui tip de brânză. M-am ridicat si m-am dus in atelier si, ca de obicei, am aprins lumina pentru a mai arunca o privire la tabloul la care lucram. […] Știam ca atmosfera pe care am reușit să o redau ȋn acel tablou trebuia să fie fundalul unei idei, dar ȋncă nu știam care. Voiam sa sting lumina, când, dintr-o data, am văzut soluția. Am văzut doua ceasuri moi, unul dintre ele atârnând de creanga măslinului. […] Când s-a întors Gala, după doua ore, tabloul, care va deveni unul din cele mai renumite, era gata.”

 

 Galbenus de soare 

 

“ Detest spanacul, pentru că e inform, ca şi libertatea.”

 

 

 

 

Sa aveti pofta de cultura!