Vrajitoarea

Si asa,

cu scortisoare si cuisoare,

si taciuni si carbuni

si vin de vanilie,

asa, cu ochii legati.

 

 

Si ma afuma cu par de lup

si aseaza ea pe frunte

piepteni ciudati de os,

o claviatura.

 

 

 

Si aschii

si mari cioburi de luna

si felii de cartofi,

amidonul trage durerea,

tine minte, sa stii.

 

 

Da, tin minte,

pacientul nu uita,

dar este cineva uitat

in padure, in orasul de fag,

o nefiinta culcata

pe un pat de moarte

 

 

in sarcofag de fag,

nu cunoastem persoana,

dar este cineva

cu ochii legati.

Cine a sugrumat statuia ?

 

 

Umbletele mele,

pe unde umblati ?

Si vine lumea

cu esarfe insorite

si o prelata de pamint

peste mine trinteste,

lumea.

 

 

Ce-ar fi

sa ma vinda lumea,

sa ma cumpere lumea,

sa ma ia vrajitoarea

in sacul de papura ?

 

 

Si sa fie liniste, liniste,

rareori doar un ris,

al vrajitoarei de papura.

de Emil Botta

 

The Voracity by Anna Williams

 

Sa aveti pofta de cultura!