Pr. Arsenie Boca
Cand protivnicul
mantuirii noastre se vede batut la prima piedica - cea mai usoara - ce o ridica
in calea robilor lui Dumnezeu prin lume, mandria nu-l lasa sa se dea batut, ci
le starneste a doua piedica prin viciile trupului, sau o iubire trupeasca de
sine.
La o atare inaintare a luptei pentru mantuire
se tanguie trupul, ca sa te milostivesti de el; e tanguirea vicleana a
stricaciunii, care nu trebuie ascultata, ci scoasa din radacina si firea facuta
iarasi curata.
De aceea Parintii
i-au zis trupului: vrajmas milostiv si prieten viclean. In vremea negrijei de
mantuire trupul se naravise cu patimile si poftele, iar acestea l-au desfranat
si l-au scos de sub conducerea mintii, sau, mai bine zis, au scos mintea de la
conducere, incat se rascoala cu nerusinare impotriva sufletului, chinuindu-l in
tot felul, si se intarata pana si impotriva lui Dumnezeu.
"Caci pofta carnii este vrajmasie impotriva
lui Dumnezeu, fiindca nu se supune legii lui Dumnezeu, si nici nu poate."
Asa vine ca fiecare ducem o povara in spate - trupul de pe noi. De la starea
asta si pana la a-l face sa fie templu sau Biserica a Duhului Sfant e de luptat
de cele mai multe ori viata intreaga.
Firea trupului fiind
surda, oarba si muta, nu te poti intelege cu el decat prin osteneala si foame,
acestea insa trebuie conduse dupa dreapta socoteala, ca sa nu dauneze
sanatatii. Acestea il imblanzesc, incat nu se mai tine vrajmas lui Dumnezeu.
Rugaciunea si postul scot dracii poftei si ai maniei din trup.
Foamea imblanzeste fiarele.
Cu tot dinadinsul se
atrage luarea aminte ca toata lupta aceasta sa nu se duca fara indrumarea unui
duhovnic iscusit care stie cumpani pentru fiecare ins aparte: masura, trebuinta
si putinta fiecaruia.
Postul adica sa fie masurat dupa varsta, dupa
sanatatea ramasa - desi postul pe multi i-a facut sanatosi - si dupa taria si
felul ispitelor.
Asa cere dreapta
socoteala. Cei ce s-au grabit fara sfatul dreptei socoteli, toti au intarziat
sau, indaraptand, au pierdut. De aceea au zis Parintii, gandindu-se la cei
grabiti sa stinga patimile, ca mai multi s-au pagubit din post, decat din prea
multa mancare, si preamareau dreapta socoteala, ca virtutea cea mai mare.
Pretuirea patimasa a trupului pe multi ii
intoarce impotriva duhovnicului, desi invrajbirea nu-i tine mult, boala ii
intoarce; pe altii, insa, muscati la minte de mandrie, nici nu-i lasa sa mearga
vreodata la duhovnic, desi le tanjeste cugetul.
La vreme de umilinta - care
cearca pe toti - si acestia biruie piedica si intra in lupta mantuirii.
Photos by Cope/Arnold
Sa
aveti pofta de cultura!
Comentarii
Trimiteți un comentariu