“Pâinea”

de Leonida Lari 

 

 

 

Să nu arunci, copile,
Pâinea jos nicicând
Că undeva, departe,
Plânge-un copil flămând.

 

 

 

Şi cată-un colţ de pâine
Prin urne-nfrigurat,
Şi dacă nu-l găseşte
Adoarme-nlăcrimat.

 

 

 

 

Şi-n somn ce i se-arată,
Tu să-ţi închipui poţi?
Pământul ca o pâine
Ce-ajunge pentru toţi!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

David Lafferiere pentru copii lui.

Sa aveti pofta de cultura!