de la ou, de la început

Horaţiu (Arta poetică, v. 147) îl laudă pe Homer că a ştiut să scoată toată Iliada dintr-o singură scenă, dintr-un singur eveniment al asediului Troiei (mânia lui Ahile), fără să fi avut nevoie, pentru a-şi mări poemul, să o ia de la naşterea Elenei, cauză a războiului, care, potrivit mitologiei, ar fi fost născută dintr-un ou, la fel ca şi Clitemnestra, altă fiică a Ledei: Nec gemino bellum Trojanum orditur ab ovo ( Pentru a povesti războiul Troiei, el nu începe de la oul Ledei.).
Dar există şi o altă variantă de a explica această expresie. Ab ovo usque ad mala (de la ouă până la mere) era un proverb, născut din obiceiurile de masă ale romanilor. Masa începea aproape întotdeauna cu ouă şi se termina cu fructe. Horaţiu însuşi spune, vorbind de cântăreţul Tigellius : Ar fi cântat de la ou până la mere, adică pe toată durata mesei.