Dintre nenumaratele feluri in care
se trateaza si cel mai des se maltrateaza orezul, l-am ales pe acesta, ca fiind
cel mai usor de executat. E ideal pentru gospodinele cochete sau grabite, cind
nu si cochete si grabite. O stationare prea indelungata in bucatarie le poate
imbiba, doamne freest, rochia noua, cu iz de bucate.
Deci iata:
Pentru patru personae:
Un pahar mare de orez, ales bine. Doua
pahare-jumatate supa de carne (daca doriti sa serviti pilaful rece). Sare, ad
libitum.
Preparatia.
Incingeti untul (sau undelemnul) intr-o cratita.
Cind s-a incins bine, turnati orezul, de preferinta nespalat (daca e frumos).
Il rumeniti usor, mestecind mereu (altfel se lipeste). Turnati cele doua pahare
si jumatate cu supa sau apa (n-ati uitat sarea, nu-i asa?) si lasati sa fiarba
acoperit si la foc blajin, pina ce lichidul prin evaporare, dispare de la
suprafata, fara ca orezul sa fie inca fiert. In momentul acesta luati cratita,
asa cum se gaseste, cu capacul pe ea si-o acoperiti c-o plapuma sau c-o patura
groasa, ingramadind apoi, deasupra, saluri, perne, pulovere, in fine, tot ce
poate acoperi bine(si un covor turcesc sau persan, daca doriti). Parasiti
orezul si asteptati pilaful, ca se face singur.
Il puteti lasa asa cit binevoiti. Dar daca doriti
sa-l mincati cald, dupa un ceas, un ceas si jumatate cel mult, despuiati
cratita si ridicati capacul. Veti constata ca orezul se umfla (infloreste, cum
spun practic bucatarii) in proprii lui aburi si propria-I caldura.
Pastorel Teodoreanu
Artist Guim Tió Zarraluki
Sa
aveti pofta de cultura!
Comentarii
Trimiteți un comentariu