Se spune ca odata a
fost o foamete mare si ca intreg pamantul era neroditor. Dupa multe rugaciuni,
Marele Spirit a trimis o fecioara fara straie sa faca pamantul din nou roditor
si sa salveze oamenii. Ea a atins pamantul cu mana stanga, si acolo au rasarit
cartofii si pamantul a devenit fertil. Apoi l-a atins cu mana dreapta si acesta
a dat nastere vegetatiei si porumbului. S-a asezat, si pe tot pamantul ramas a
incoltit tutunul. Exista doua interpretari ale acestei legende: (1) ca tutunul
a fost un dar pentru minte, asa cum cartofii si porumbul au fost pentru stomac
(2) ca tutunul a fost un mesaj (sau un blestem), ce arata ca darurile zeilor nu sunt nelipsite de pret.
(2) ca tutunul a fost un mesaj (sau un blestem), ce arata ca darurile zeilor nu sunt nelipsite de pret.
Oricare i-ar fi fost originea, tutunul era extrem de folosit de catre amerindieni la vremea la care sosea Columb. În secolul al XVI-lea doi capitani de vas au convins trei amerindieni sa-i insoteasca la Londra. Acestia isi facusera rezerve serioase de tutun pentru perioada calatoriei, iar unii dintre marinari l-au incercat, le-a placut si au realizat ca le este foarte greu sa renunte la el.
Pentru a-si satisface propriile nevoi marinarii si exploratorii au plantat terenuri in Africa, Europa si America. Echipajul lui Magellan a lasat seminte in porturile din Philippine, precum si in alte porturi. Nemtii au adus tutunul de la hotentoti (bosimanii si populatia Bantu din Africa), iar portughezii l-au luat de la polinezieni.
Pentru a-si satisface propriile nevoi marinarii si exploratorii au plantat terenuri in Africa, Europa si America. Echipajul lui Magellan a lasat seminte in porturile din Philippine, precum si in alte porturi. Nemtii au adus tutunul de la hotentoti (bosimanii si populatia Bantu din Africa), iar portughezii l-au luat de la polinezieni.
Curand, oriunde
mergeau navigatorii, tutunul ii astepta, si pe la inceputul secolului al
XVII-lea micile parcele devenisera mari plantatii, extinse peste tot in lume.
Navigatorii fumau oriunde ar fi crescut acesta, asa ca plantatiile s-au extins
si mai mult. Ca o boala contagioasa, fumatul s-a extins de la un numar mic de
indivizi la intreaga populatie. Consumatorii au inteles rapid ceea ce
amerindienii stiau de generatii: o data ce ai inceput, este greu sa renunti.
Tutunul nu poate fi folosit doar la fumat; el se poate si mesteca sau poate fi
transformat in pulbere si inhalat sub forma de "priza".
Consumarea plantei
neprelucrate sau a frunzelor sale nu este suficienta pentru destindere sau
placere, si nici o alta substanta nu este un substitut adecvat.Pe masura ce
tutunul patrundea in tot mai multe tari, se lupta impotriva sa aproape
intotdeauna, considerat fiind nociv si imoral. Încercarile de a-i restrange
utilizarea nu au facut decat ca tutunul sa devina mai valoros, iar aplicarea de
taxe a incurajat contrabanda.
Tutunul a fost
folosit adesea ca moneda de schimb datorita valorii sale ridicate. În cele din
urma factorii economici au primat pentru mai marii lumii, ajungandu-se la
castiguri importante din taxele mai sus mentionate in tari ca Marea Britanie,
Italia, Franta, Rusia, Prusia si mai tarziu in Statele Unite. Pe masura ce
guvernele s-au convins de pericolul folosirii sale, membrii acestora au majorat
taxele, simtindu-se astfel cu constiinta impacata, asigurandu-si totodata
venituri de milioane de dolari.
Raspandirea
tutunului, ca si a alcoolului, este rezultatul unui tip de comportament care nu
putea fi eliminat nici prin lege, nici prin aplicarea de taxe si nici prin bula
papala.Ravagiile provocate de sifilisul introdus in Lumea Noua de catre omul
alb, palesc in comparatie cu numarul de decesuri si de boli cauzate de tutun in
intreaga lume.
S-ar putea spune ca astfel indienii s-au
razbunat.
Sursa: www.frccf.org.ro
Photos by Desmond
Boylan
Sa
aveti pofta de cultura!
Comentarii
Trimiteți un comentariu