De Sarbatoarea
Sfintei Parascheva, in multe zone din tara se organizeaza iarmaroace de toamna,
unde se valorifica produsele oilor. Turmele de oi se pregatesc pentru iernat,
se implineste sorocul ciobanilor, vacarilor si pandarilor, se fac angajari noi pentru
anul care urmeaza si berbecilor li se da voie printre oi, pentru prasila. Asta
pentru
ca mieii de lapte sa aiba o greutate corporala intre 15 si 20 de kilograme de
sarbatoarea pascala.
La oi, caldurile sint cele mai intense in luna
august. Femelele pot fi folosite pentru reproductive la virsta de 1-2 ani, in
functie de starea de intretinere si de rasa. La majoritatea
speciilor de mamifere, femelele cauta masculul si se lasa montate numai in
perioada de calduri (estrus). Exceptie fac pisicile care se imperecheaza si in
afara perioadei de calduri. Este mai corect sa se spuna ca femela se ofera masculului (si nu ca il tolereaza), deoarece nu numai
masculul ci si femela prezinta interes fata de actul sexual.
Instinctul sexual
trebuie sa fie puternic deoarece el decide asupra mentinerii sau disparitiei
unei specii.
Interesul sexual la
oi este stimulat in primul rind prin excitatii olfactive si vizuale. Suprimarea
experimentala a auzului la oile in calduri nu reduce in mod esential
activitatea de imperechere. Daca in schimb o oaie in calduri va fi legata la
ochi, se reduce activitatea de cautare a berbecului, fiind ingradita in general
miscarea. Suprimarea mirosului are cel mai puternic efect de reducere a
activitatii sexuale, atit la oi cit si la berbeci. De aici se poate deduce
importanta organelor de simt in declansarea apetitului sexual. La oaie, semnele
exterioare ale caldurilor nu sint atit de vizibile ca la alte cpecii. Pentru
depistarea oilor in calduri pot fi fopositi berbecii
incercatori, la care s-a efectuat operatia de deviere a penisului.
In proiestru, oile devin nelinistite, privesc
deseori in jur, behaie si se apropie de berbeci. Isi freaca capul de corpul
berbecului si se invirtesc pe linga el.
Oile in calduri sar mai putin unele pe altele decit vacile. Berbecul recunoaste
oaia de obicei deja din proestru si se apropie de ea, frecindu-se de flancul ei
si muscind-o in joaca de lina. Daca intr-un grup
de oi in calduri exista un numar limitat de berbeci, pot sa apara rivalitati,
in sensul ca o oaie cauta sa cistige un anumit berbec numai pentru ea,
indepartind celelalte oi.
Monta naturala libera cu grupe de rotatie este
practicata de catre crescatorii stationari care au posibilitatea refacerii
berbecilor. In acest sens, grupul de berbeci alesi pentru o turma (unul la 25
de oi) se imparte in doua: o grupa care monteaza in turma 3-7 zile si o grupa
de refacere cu, cu berbeci intretinuti in boxe individuale si hraniti
stimulativ cu ,asa verde fan si concentrate la discretie. prin acest sistem de monta,
berbecii din turma sunt tot timpul in conditie de reproductie, asigurand o
fecunditate de 95 la suta.
Inseminarea artificiala asigura rezultate genetice
deosebit de importante, insa cu riscul unei fecunditati mai reduse. Studiul
efectuat timp de sapte ani pe rasa Merinos au demonstrat ca fecunditatea oilor
inseminate cu sperma bruta a fost buna, osciland intre 80 si 90 la suta. si
semnificativ mai mica, doar 45-75 la suta in cazul oilor inseminate cu sperma
proaspata. Incercarile de folosire a spermei conservate prin refrigerare
(fecunditate 34 la suta) sau congelare (fecunditate 13 la suta) s-au soldat cu
rezultate nesatisfacatoare.
In dimineata zilei de 14 octombrie, ciobanii trebuie sa verifice felul in care
au dormit oile. Daca stau gramada, e semn ca va fi iarna grea, geroasa. Daca
sunt imprastiate, iarna va fi blanda. In ziua asta, ciobanii nu cioplesc nimic
sa nu le iasa mieii tarcati.
La mieluti,
instinctul sexual este stimulat prin cresterea laolalta a masculilor si
femelelor. Daca se izoleaza de timpuriu mieii masculi de mamele lor si se cresc
in grup, izolati de femele, se va observa ca dupa instalarea maturitatii
sexuale, acesti masculi nu manifesta interes sexual deosebit fata de femelele
in calduri si nu rareori au un fel de comportament homosexual.. Daca tot e
sacrificat de Paste, ce mai conteaza.
Acestea
sunt oile
lui Jean-Luc Cornec de la Muzeul de Telecomunicatii din Frankfurt.
Sa aveti pofta de cultura!
Comentarii
Trimiteți un comentariu