Camara de fructe




de Ion Pilat


 
 
 
 
 
 
 
 
 

Deschid cu teama usa camarii de-altadata
Cu cheia ruginie a raiului oprit,
Trezind in taina mare a poamelor, smerit,
Mireasma, si racoarea, si umbra lor uitata.
 








Ma prinde amintirea in vanatul ei fum,

Prin care cresc pe politi si rafturi, ca pe ruguri,

Arzand in umbra, piersici de jar, si-albastri struguri

Si pere de-aur rosu cu flacari de parfum.
 
 
 



 
 
 

Sovaitor ca robul, ce calca o comoara
Din basmul cu o mie si una de nopti, ma-nchin:
Vad pepeni verzi - smaragde cu miezul de rubin -
Si tamaiosii galbeni ca soarele de vara.
 
 
 

 
 
 

Se-aprind fantasmagoric caise si gutui:
Trandafirii lampioane si lampi de aur verde...
Dar parasind camara ce mintile imi pierde,
Tot rodul vrajitoarei cu lacat il incui.
(„Pe Arges in sus”, 1918-1923)
 
 


 
 

 
 

 
 

 

 

The Collapse of Cohesion by Levi van Veluw


 



Sa aveti pofta de cultura!
 






Comentarii