Invataturi folositoare din presa anilor 1844-1858

 

Chipul de a inbunatati piinea
D. Sevreil, unul din cei mai vestiti himici ai Frantei, au asezat intr-un un memuar cetit la Academia stiintelor din Paris ca pinea in care intra taritele este mai hranitoare decit pinea ce-i alba. Lesne ne itelege fiecine aceasta cind va lua in bagare de seama ca taritele au inca o cintime mai mare de gluten decit faina si cind va sti ca glutenul este partea esentiala hranitoare din griu. Iata cum trebuie a urma spre a avea aceasta parte hranitoare fara a strica albeata pinei.

Griul fiind macinat asa cit sa dee numai un fel de faina si tarita, vei lua aceste tarite si le vei fierbe un ceas amestecindu-le si nearzindu-le, si dupa aceea le vei stoarce bine ca sa scoti apa toata din ele. In aceasta apa vei face plamadeala si vei scoate o pine care precit va fi de placuta la gust pe atita va fi si hranitoare.

Adevaratele tarite, adeca cojile firelor de griu, ramin in strecuratoare si nu pot sa inegreasca pinea cu materia lemnoasa si rasinoasa din ele.
 

 

Chipul de a imbunatati rachiul
Varsa intr-o butelca de rachiu nou cinci sau sese picaturi de amoniac, astupa si tulbura tare. Principiul acid din rachiu se neutralazizeaza si il face sa aiba un gust ca si acelui mai vechi si mai bun.

 

Limonada de acid tartaric
N-are cineva cind voieste alamiia sa faca limonada, de aceea acidul tartaric poate sa-i tie locul cu multa economie. O grama inacreste o litra de apa in care puind zahar va face o limonada dulce si placuta.
 

 

Chipul de a pastra mult timp carnea
Ea funingine si toarna in ea apa fierbinte. Dupa ce va sta 24 oare scoate apa si pune in ea carnea ce voiesti a o pastra. Dupa 10 sau 12 ceasuri de sadere a carnei in aceasta apa scoate-o si va tine mai multe luni fara sa se strice. Fiindca se cere ca in aceasta apa sa ramiie din funingina materiile ce pastreaza intr-insa, apoi sa se intrebuinteze o oca de funingine si 4 oca de apa. Aceasta lucrare tine si locul afumarei si este buna pentru toate carnile ce se pun la fum.
 

 

Chip pentru dregerea partilor vatamate la ceaune si alte vase de fer
Sa se ieie un dram floare de pucioasa, doa dramuri tipirig pisat in praf suptire si sase-spre-zeci dramuri calitura de fer, asemine in prav subtire si cernuta, si sa se amestice cu apa cita va trebui ca sa se faca un aluat nici moale, nici virtos. Cu acest aluat sa se astupe bortele si sa se lipeasca crapaturile vaselor. Vasele lipite cu aluatul acesta, in chipul aratat, te slujesc intocmai ca si un vas nou. La bortele mai mari sa se adaoge inca patru dramuri calitura de fer de cea mare.
 

 

Chip de a pastra otetul
Himistul Sele au aratat un chip foarte simplu pentru a pastra otetul. Iata ce trebuie sa se faca : dupa ce se vor umple garafele cu otetul ce are sa se pastreze, sa se pue in picioare intr-o caldare plina de apa si pe foc. Dupa 20 de minute de clocotirea apei din caldare scoate butelcile; otetul din ele poate sa tie mai multi ani fara sa se strice.
 

 

Chipul de a pregati sosul de tomate
Alege patlagelele rosii cele mai coapte si pune-le sa fiarba intr-o caldare. Dupa ce se vor topi cu fertul strecura-le prin sita ca sa le desparti de saminta si de coaje si, sosul dobindit curat, pune intr-o tingire in care sa fie pus de mai nainte o litra de zahar pentru fiecare oca de sos, precum si sare, piper, nucusoara, cuisoare, si lasa sa fiarba sosul pina se va ingrosa ca o povidla, pune apa in oale si astupa-le bine.
 

 

Chipul de a pastra curechiul
Scoate ciocanul curechiului asa cit sa nu ramie decit paretii de care se tin frunzele, si umple cu apa borta facuta prin scoaterea ciocanului spinzurind curechiul cu o ata de grinzile zamnicului.
 

 

Chipul de a fierbe oale fara foc
Amesteca intr-un vas o parte apa cu patru parti de vitriol. Temperatura ce se desveleste este indestula pentru ca sa coaca oale. Puind apa in var nestins se dezveleste o caldura foarte mare care asemene coace oale.
 

 

Chipul de a spala garafele
Ea o cartofla, tae-o in bucatele de grosimea unei alune si pune o mina dina ceste in o garafa in care sa fie si apa, scutur-o, clateste-o si se va face ca si noua.
 

 

Chipul de a pastra laptele
Academia stiintelor din Paris si societatea incurajatoare industriei nationale au incuviintat metodul de pastrat laptele aflat de D. Mabru. Laptele se pune in garafe de tenechea avind gitul de plumb. Si in el se pune o pilnie metalica prin care se toarna laptele proaspat in garafa si se umple pina in  pilnie; peste laptele din pilnie se toarna undelemn cit o muche de cutit de gros, se incalzesc garafele intr-un cuptor de vapor pina la 80 grade. Aerul din lapte cu aceasta incalzire ese afara prin patura de  undelemn si aceasta opreste ca din afara sa nu intre aer inauntru. Dupa un ceas de evaporare se lasa de se raceste cuptorul la 20 de grade si apoi se stupa garafa stringind cu un cleste gitul ei de plumb, se tae gitul deasupra clestelui si se astupa taetura cu cositor. In acest chip laptele este pus intr-un vas lipsit de aer si traieste ani intregi putind a se trinite dintr-un loc la altul, orisicit de mare departare, fara a se strica prin hurducatura.
 

 

Leac pentru aceia care s-au otravit cu cotleala
Obiceiul de a fierbe bucate in tingiri de arama si neingrijirea noastra de a le tine totdeauna bine spoite otravesc adeseori bucatele si primejduiesc viata nenorocitilor acelora care maninca dintr-insele; caci nunumai sarea, dar dar si tot felul de acrime, ajungind de arama, fierbe cotleala, otrava pentru stomacul omenesc. Aceasta n-ar fi destul spre a ne indemna ca sa scimbam tingirile de arama in care fara ingrijire numai lapte, cafe, ceai si bere putem ferbe, cu acele de fer ce sint mai eftene, mai trainice si sanatatei noastre mai de priinta.

Simptoamele prin care cunoastem ca sintem otraviti cu cocteala sint urmatoarele: Gura cotlita si plina de bale, pentru care sfirsit otravitul neincetat stupeste; greata; pe linga aceste bolnavul varsa, are dureri la lingurica, taeturi prin pintece, treapad, opintele, durere de cap si ametiala. Sporind aceste toate, bolnavul lesina si capata circei; asemenea nenorocit, fara ajutoriu grabnic si potrivit, n-are scapare.

La o asa trista intimplare, dupa aflarile cele mai de pe urma, s-au gasit hazatul foarte folositor. Bolnavul naninca zahar cit poate de mult si be apa rece pina ce sa usureaza.
 

Apa de toporasi

Pune 50 de dramuri de radacina de toporasi, taieti maruntel, intr-un sip si toatna peste densa trei litre spirt de vin curat si fara miros, si 3 dranuri unt de Bergan, astupa sipul bine cu hirtie si lasa-l sa stee la un loc cald 5 sau 6 zile, apoi storce bine radacina si strecura fluidul printr-o hirtie proasta, si vei avea un spirt de toporasi bun si la miros foarte placut, care intr-un sip curat si bine astupat te tine ani intregi.
 

 

Cum sa se hraneasca gainile ca sa faca totdeauna oua
Iea drojdiile de la saminta de in, dupa ce s-au scos oloiul, mesteca-le cu asemenea masura de faina de ghinda si tot atita tarite de griu, opareste-le cu apa fierbinte, fa aluatul si da gainilor; sau fierbe orzul ori papusoii cu care hranesti gainile, cu saminta de urzica – si se vor oua in toate zilele.
 

 

Chipul de pastrat ouale
Iea var stins, toarna apa preste dinsul pina va prevesti si se va satura apa, mesteca bine, apoi lasa mestecatura sa se limpezeasca, scurge apa cea limpede si toarn-o in vasul in carele ai pus ouale, incit sa prevesteasca preste dinsele de vo doua degete, dupa aceasta inchide ori astupa vasul bine si da-i pace la un loc de racoare, insa sa nu inghete. Prin acest chip ouale se pot pastra mai multe luni (12, pina la 16 luni).
 

 

Chip de a scoate furnici din casa
Adesa ori furnicile fac cuib (mosuroi) si prin casa. La asemenea imprejurari pune tiri sau sardele intr-un vas cu apa fierbinte acopera-l si lasa-l asa 24 de ceasuri. Cu apa aceasta stropeste mosuroiul (furnicariul) si toate furnicile dintr-insul vor fugi si n-or mai veni. De se string furnici si prin dulapuri, pune intr-insii tiri sau sardele si furnica nu te-a mai supara.
 

Fotografii de Bert Teunissen