O vaz, ca prin vis.
O vaz limpede, asa cum era. Nalta,
uscativa, cu parul alb si cret, cu ochii caprui, cu gura stransa si cu buza de
sus crestata in dinti de pieptene, de la nas in jos.
Cum daschidea poarta, ii saream inainte.
Ea baga binisor mana in san si-mi zicea:
- Ghici...
- Alune!
- Nu.
- Stafide!
- Nu.
- Naut!
- Nu.
- Turta-dulce!
- Nu.
Pana nu ghiceam, nu scotea mana din san.
Fatma Bahkach, 59 years old, Aghrimz, Morocco. Bat Bot, Berber bread baked in a pan
Si totdauna sanul ei era plin.
Ii sarutam mana.
Ea-mi da parul in sus si ma saruta pe frunte.
Ne duceam la umbra dudului din fundul gradinii.
Ea isi infigea furca cu caierul de in in brau si incepea
sa traga si sa rasuceasca un fir lung si subtire. Eu ma culcam pe
spate si lasam alene capul in poala ei.
Boonlom Thongpor, 69 years old, Bangkok, Thailand. Kai Yat Sai, stuffed omelette
Glasul ei dulce ma legana; genile mi se prindeau si
adormeam; uneori tresaream s-o intrebam cate ceva; ea incepea sa spuie, si eu
visam inainte.
- A fost odata un imparat mare, mare...
- Cat de mare?
- Mare de tot. Si-si iubea imparateasa ca ochii din
cap. Dar copii nu avea. Si ii parea rau, ii parea rau ca nu
avea copii...
- Bunico, e rau sa nu ai copii?
- Fireste ca e rau. Casa omului fara copii e casa
pustie.
- Bunico, dar eu n-am copii si nu-mi pare rau.
Jenya Shalikashuili, 58 years old, Alaverdi, Armenia. Tolma, roll of beef and rice wrapped into grape leaves
Ea lasa fusul, radea, imi dasfacea parul carliontat in
doua si ma saruta in crestetul capului.
Cate-o frunza se dasprindea din ramuri si cadea
leganandu-se. Eu ma luam cu ochii dupe ea si ziceam:
- Spune, bunico, spune.
- Si asa, ii parea grozav de rau ca nu avea copii.
Si... nu mai putea de parere de rau ca nu are copii... Intr-o zi veni
la el un mos batran, batran, ca-si tara barba pe jos de batran si de cocosat ce
era. Si era mic, mic de tot...
- Cat era de mic?
- Poate sa fi fost, asa, cam ca tine.
Carmen Alora, 70 years old, El Nido, Philippines. Kinunot, hark in coconut soup
- Va sa zica, nu era mic, mic de tot...
- Era mic, da' nu asa mic de tot. Si cum veni ii zise:
"Maria-ta, ai doi meri in gradina, unul langa altul, ca nu stii care sunt
ramurile unuia si care sunt ale altuia; si cand infloresc nu stii care sunt
florile unuia si care sunt ale altuia; si asti doi meri infrunzesc, infloresc,
se scutura si mere nu fac. Maria-ta, sa stii ca atunci cand or lega rod asti
doi meri, imparateasa o sa ramaie grea si o sa nasca un cocon cu totul si cu
totul de aur"... Piticul se duse, si imparatul alerga in gradina, si
cauta, cauta peste tot locul, pana dete peste ai doi meri. Merii se scuturasera
de flori, ca sub ei parca ninsese, dar rod nu legasera.
- De ce nu legau rod, bunico?
- Stiu eu?... Dumnezeu stie...
Serette Charles, 63 years old, Saint-Jean du Sud, Haiti. Lambi in creole sauce
Era asa de cald... asa de bine in poala bunichii... o
adiere incetinica imi racorea fruntea... norii albi, alunecand pe cerul
albastru, ma ameteau... inchideam ochii.
Ea spunea, spunea inainte, mulgand repede si usurel firul
lung din caierul de in.
- Si se gandi imparatul ce sa faca, ce sa dreaga ca merii
sa faca mere. Unii il sfatuiau ca sa-i ude mereu; si i-a udat mereu; altii
ziceau sa le dea mai mult soare; si imparatul a taiat toti pomii de jur
imprejur. Si merii infloreau in fitece saptamana, si se scuturau, si rod nu
legau. Intr-o zi veni la imparat o baba batrana, batrana si zbarcita, ca mine
de zbarcita, si mica, mica, ca tine de mica...
- Ca mosu de mica?
- Da, ca mosu...
- Atunci nu era mica de tot...
- Asa mica de tot nu era. Si zise imparatului:
"Maria-ta, pana n-oi mulge un ulcior de lapte de la Zana Florilor, ce
doarme dincolo de Valea Plangerii, intr-o campie de musetel, si n-oi uda merii
cu laptele ei, merii nu leaga rod. Dar sa te pazesti, maria-ta, ca indata ce
te-or simti florile, incep sa se miste, sa se bata, si multe se apleaca pe
obrajii ei, si ea se dasteapta, ca doarme mai usor ca o pasare; si vai de cel
ce l-o vedea, ca-l preface, dupe cum o apuca-o toanele, in buruiana pucioasa or
in floare mirositoare, dar d-acolo nu se mai misca"...
- Dar ce, ai adormit, flacaul mamei?
Tresaream.
- A, nu... stiu unde ai ramas... la-a-a... Zana
Florilor...
Auzisem prin vis.
Pleoapele-mi cadeau incarcate de lene, de somn, de
multumire. Si ma simteam usor, ca un fulg plutind pe o apa care curge incet,
incetinel, incetisor...
Si bunica spunea, spunea inainte, si fusul sfar-sfar
pe la urechi, ca un bondar, ca acele cantece din burienile in care adormisem de
atatea ori.
- Si imparatul a incalecat pe calul cel mai bun...
- Cel mai bun... inganam eu, de frica ca sa nu ma fure
somnul.
- ... s-a luat o dasaga cu merinde si a plecaaat...
- ... s-a plecaaat...
- Si s-a dus, s-a dus, s-a dus...
- ... s-a dus, s-a dus...
- Pana a dat de o padure mare si intunecoasa...
- ... intunecoasa...
- ... de nu se vedea prin ea. Si acolo si-a legat
calul d-un stejar batran, s-a pus dasagele capatai si a inchis ochii ca sa se
odihneasca. Si... pasamite padurea canta si vorbea, ca era fermecata.
Si... cum ii aducea soapte de departe, de pe unde ea era ca un fum, imparatul
adormi, si dormi, si dormi...
Cand m-am dasteptat, bunica ispravise caierul.
Dar basmul?
Cu capul in poala bunichii, niciodata n-am putut asculta
un basm intreg.
Avea o poala fermecata, si un glas, si un fus cari ma
furau pe nesimtite si adormeam fericit sub privirile si zambetul ei.
Flatar Ncube, 52 years old, Victoria Falls, Zimbabwe. Sadza, white maize flour and pumpkin leaves cooked in peanut butter
Delicatessen With Love by Gabriele
Galimberti
Sa
aveti pofta de cultura!
Comentarii
Trimiteți un comentariu